Culorile casei de la ţară

Prima impresie care mă  încearcă privind această casă de la ţară este una amestecată,  între admiraţie şi angoasă.  Culorile  foarte vii folosite în decorarea casei îmi împrejmuiesc şi limitează privirea, îmi aglomerează spaţiul personal. Asta e prima impresie şi nu e cea bună. Dar destul de repede, retina mi se calmează şi încep să descopăr  frumuseţea acestui univers.

Florile sunt omniprezente, dacă de la început îţi urează bun-venit din mica jardinieră prinsă ingenios pe uşă, continuă  conducându-te ca un ghid profesionist prin toată casa,  prezente pe pian, în vaze peste tot, în ghivece pe poliţa din baie.

Parcă sunt într-un decor de poveste, un decor făcut pentru a turna o peliculă pentru copii. Draperii luminoase cu flori în culori vii, fotolii acoperite cu huse mov şi bleu, faţa de masă cu motiv floral şi în sfârşit flori naturale ce îţi încântă nasul şi privirea. Să nu uit de candelabrul viu colorat de care atârnă pietre şi şiraguri de mărgele.

Grinzile vopsite în albastru contribuie decisiv la ,, veselia’’  acestei locuinţe. La fel , scaunele şi faţa de masă din locul de luat masa. Şemineul  plusează şi el obţinând chintă roială.

Parcă e prea mult şi în acelaşi timp, exact ce trebuie.

Aceeaşi  senzaţie o am în toate încăperile, de suprasaturaţie dar şi o senzaţie contradictorie de echilibru şi satisfacţie. Parcă am intrat într-un univers uitat de fiecare dintre noi dar încă prezent în subconştient.

Parcă mă simt în acelaşi timp străin dar şi de-al casei. Intimitatea casei se dezvăluie imediat iar culorile vii încep să danseze scuturându-şi petalele peste tot.

Brusc, mi s-a făcut dor de bunici. Vouă nu? (via digsdigs )

Comments

comments

Powered by Facebook Comments

Lasă un răspuns

[kittycatfish_trigger]